Deunăzi, am scăpat paharul meu preferat din mână care s-a spart cu zgomot, răvăşindu-mi gândurile și lacrimile, căci îmi era tare drag. Am început a culege cu grijă cioburile, iar soțul meu s-a străduit să le lipească, cu o soluţie specială. Când mi l-a înmânat, a doua zi, parcă venise primăvara, aşa m-am bucurat, și imediat am dorit să-l umplu cu apă, dar, el cu tristeţe în ochi, mi l-a luat din mână cu delicatețe şi mi-a spus:
– Draga mea de azi încolo fereşte-te să mai bei apă din acest pahar.
Intrigată l-am întrebat, de ce?
– Ştii cât de mult îmi place…şi apa este mai limpede, parcă mai dulce, băută din el şi niciodată nu am îndrăgit un pahar aşa de tare…Ce finuţ este lucrat şi îmi plăce mult modelul lui, iar tu l-ai lipit perfect aproape că nu se disting cioburile lipite. Nimeni nu va şti că a fost spart…
Soţul meu m-a privit în tăcere și mi-a spus, cu tristețe în glas:
– Îmi pare rău, draga mea, dar nu mai poţi avea încredere în tăria lui. Dacă ţi se va sparge în palme? Sau ducându-l la buze se va sfărâma făcându-te să simţi gustul sângelui? De ce să te răneşti? Mai bine îl vom aşeza aici în vitrină şi îl vei putea privi şi admira oricând vei dori, fără să fii în pericol. Numai că praful timpului nu-l va ocoli şi va trebui să-l mai ştergi din când în când dar şi atunci trebuie s-o faci cu mare atenţie.
Draga mea, sfatul meu este să stai departe de el și acordă-ți răgaz să-l uiţi. Un vas odată spart nu mai poate fi folosit în acelaşi scop, indiferent cât de mult ţi-ai dori asta. Nu te risca, mi-a mai spus mângâindu-mi obrazul.
Oftând, cu lacrimi în ochi am aşezat ușurel paharul pe raft, la vedere.
Mă voi mulţumi să-l privesc de departe.
Cioburile nu aduc fericire…
Lasă un răspuns
Vocea Fălticeniului în lumea știrilor. Descoperă noutățile, evenimentele și poveștile care modelează orașul nostru. O perspectivă autentică și imparțială, dedicată comunității fălticenene. Fălticeniul, relatat de cei care îl trăiesc zi de zi.