În perioada 22-26 aprilie, „Săptămâna Verde” la Colegiul Naţional „Nicu Gane”, prin elevii şi profesorii implicaţi, nu a propus doar activităţi care presupun ieşiri în natură, ecologizare şi conştientizarea importanţei spaţiului de lângă noi, ci mai ales a pus accentul pe activităţile de prevenţie şi combatere a consumului de droguri în şcoli, dar şi în general, conştientizarea riscurilor şi a implicaţiilor privind afectarea sănătăţii fizice şi psihice. Responsabil de coordonarea tuturor acestor activiţăţi a fost dna. prof. Pavel Daniela, consilier educativ.
Activitatea la care am fost prezentă şi care a venit în întâmpinarea elevilor nu doar cu un cumul binevenit de cunoştinţe, dar mai ales cu modul prietenos şi apropiat vârstei şi nevoilor lor, s-a petrecut la clasa IX E, diriginte dna. prof. Mihaela Nicolae.
O fostă elevă a colegiului, Pavel Ana Maria, acum studentă în anul al II-lea la Facultatea de Psihologie la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, a propus o abordare de tip dezbatere, pe teme de un real interes, încadrat subiectului de mai sus, de prevenţie şi combatere a comportamentelor şi consecinţelor nocive pentru elevi.
Naturaleţea şi implicarea de care a dat dovadă Ana Maria a fost liantul de care era nevoie pentru ca teme importante, dar din păcate încă mult considerate tabu, de o reală importanţă în viaţa elevilor dar şi a noastră ca dascăli sau părinţi, precum: Viol, Avort, Bullying, Identitate de gen, Sexualitate sau Droguri/Adicţie, au fost deschis şi profesionist discutate, fără a lipsi căldura şi delicateţea abordării sau uneori francheţea şi modul direct sau tranşant al expunerii problemelor, necesare în abordare, după fiecare caz în parte.
S-a vorbit deschis, elevii au primit încrederea de care aveau nevoie pentru a-şi asuma curajos răspunsurile sau întrebările. Curajul de a confirma sau infirma dacă au fost puşi vreodată într-o situaţie nepotrivită, de bullying sau de agresiune, dacă au cunoscut persoane sau au prieteni care suferă de vreo adicţie. Mult curaj, multă asumare, sinceritate şi o mulţumire faţă de faptul că lucrurile din cadrul activităţii s-au întâmplat la timpul potrivit.
A ajutat sinceritatea viitoarei doamne psiholog, care nu a ezitat să împărţăşească din experienţele sale privind fenomenul de bullying, modul în care au marcat-o, dar şi felul în care ea a reacţionat, depăşindu-le, pentru ca mai târziu, să le folosească în scop educativ, vindecător în mare măsură, tocmai din perspectiva viitoarei sale profesii.
Diriginta clasei, cu apropierea ce o caracterizează faţă de elevi, a completat tabloul experienţelor prezentate, cu cele personale, cu naturaleţe şi implicare, experienţe care au avut scopul de a conştientiza subiectele discutate.
Fotografiile sunt grăitoare în acest sens, arată cum funcţionează lucrurile într-un grup, într-o clasă în care intenţiile bune sunt urmate de acţiuni potrivite să ducă la înţelegerea problemelor de lângă noi, la realul impact pe care acestea îl au asupra elevilor, iar în ultimă instanţă, la faptul că viaţa şi respectul faţă de aceasta este cel mai important lucru dintr-o luptă cu adicţiile sau cu propriile noastre neputinţe.
Un timp de calitate ce ne-a făcut să medităm, ne-a pus întrebări dar ne-a oferit şi răspunsuri, activitate care s-ar justifica inclusă în programul fiecărei clase, tocmai din necesitatea conştientizării pericolelor dar mai ales a modului în care acestea se pot elimina din viaţa tinerilor noştri.
Cel mai frumos lucru spus de Ana Maria la final, a fost că fiecare dintre noi am putea prin grija pe care am manifesta-o faţă de apropiaţi sau colegi şi care s-ar rezuma de multe ori la o simplă întrebare, ar putea fi motivul acelor persoane de a merge mai uşor mai departe.
