Agresivitate de text
–
Roţile astea care nu merg drept
Se curbează sub propria greutate,
Sub ticăitul ascuţit
al păcatelor care nu-s de scos în lume.
Cei care te-au muşcat, vor învăţa gustul,
Imaginea perfectă.
Vor strânge ochii
Când te vor privi prins între două fiare,
Vor adulmeca insuficienţa ta la indiferenţă,
N-are cum să le placă asta.
De o mie de ori poţi fi tu
În ţipăt, urlet,
În zâmbet nepriceput, dar adevărat.
Hain când îl privesc pe celălalt,
Prefăcut precum stăpânul când întinde mâna spre câine,
De frică să nu-l muşte
Îşi pune gheara
să poată trece la următorul nivel,
Să-ţi zgârie conştiinţa.
Principial ne lovim doar în priviri
Strict la obiect, ce e dureros nu se vede.
E suficient să-ţi reprimi dezgustul
Să nu mai priveşti ochii lor, atâta intuneric!
Evident că deranjează lumina,
Croieşte numai aripi,
neuitându-se înapoi.
