IZVORÂT DIN SARE
Disec gândurile
Stomacul ghem
Nu știu daca-i de la drumul șerpuitor sau de la tine.
Se nuanțează fascicule de lumină
Mă aventurez, respir aerul grăbit
Picură galben rece lumina din măruntaiele pământului.
Poți rămâne fără o secundă, fără să mai auzi nimic,
O secundă cât o fugă pe note.
Cuvântul nu se mai conectează la rețea
Se încurcă în pereții de sare
Lucesc și reflectă cât de întortocheat
Mă privesc strâmb, aproape serpuitor, la fel ca drumul.
13 trepte spre centrul pământului
Nu sunt suficiente să te izolezi
Nu de ceilalți, de tine doar,
Să asculți cu atenție picurii de sare
Cum te luminează.