ÎN CASCADĂ
Poeții se joacă
Poeții nu joacă cu mintea nimic,
Nu e scuzabilă
Pare dozabilă
Pervertirea.
Vorbele lor sunt jumătăți de tăceri
Jumătăți de strigăte
Se aud în cer.
Se joacă cu vorbe
Iremediabil dependenți
De cuvinte
Luptele sfinte
Iubiri comprimate
Dinți încleștați,
Toate se iartă
Toate Le iartă
Dar nu lor.
Nu există asumare
Mai mare
Decât să te cauți
Prin semne și rune
Încât să însemne
Cât poți să desprinzi
Din tine.
Când rupi ritmul
Te auzi clar,
Apa sfințită
Spală imaginea ciobită
Cu venin și nectar.
Uiți frumusețea
Din litere goale
Pe raftul de sus,
Ai spart și paharul
În care te-ai pus.
Împarte cât ține
Nu te gândi
Cine strânge bucăți
Din tine
Când tu nu mai poți.
Pe luntrea lui Charon
Cu două monede
Vom trece cu toți.
