Reconversie programată
Timpul e foarte prietenos,
Un viscol rătăcit în primăvară
Nedefinit – alter ego,
Să nu-mi imaginez că florile suportă infinit tăietura gheții,
Să nu fiu zăpada care ustură.
Epiderma are urme adânci
Cât să intre lumina să vindece
Frumusețea fragilă a vieții
Tatuată în codul fiecăruia dintre noi.
Un fenomen de eliberare
Devine intransigent
Până ce termini de coborât în subsolul tău
Pe scările defecte.
Să (nu) ajungi unde trebuie
E un risc pe care nu poți să ți-l asumi
Nici în întuneric.
Afară, ochii privesc soarele
Ce simplifică tot ce ai învățat la școală
Despre eroi inventați care nu salvează,
Despre fizica timpului defect
Despre bătrânețea fără memorie
Și fericirea de scurtă durată, tăiată la capete…
Program încărcat insuficient.
Existențial depășit.
Încearcă din nou,
Existențial în curs de încărcare.
Deschide ochii, s-a întunecat.
