Toamna mea
Peste scânduri subrezite
Toamna scrie galben vis,
Printre adieri subtile,
Brațul ei tot a cuprins.
Mângâioasă și cuminte,
Trece pașnică prin ram,
Iar bagheta-i minunată
De cu zori îmi bate-n geam.
Mă încântă bogăția
Frunzelor, ce-s aurii,
Care-mi țin tovărășie
Pe cărările pustii.
Toamna mea cu păr de aur,
Vii și treci prin viața mea,
Mă atingi cu efemerul,
De care nu pot uita.
Trece viața ca și toamna,
Când cu bine, când cu rău,
E aproape întâlnirea,
Sus în cer cu Dumnezeu.
Freamătă tot universul,
Pregătirile-s în toi,
Vine Domnul cu răsplata,
Pentru mine, pentru voi.
