În oglinda cerului
M-am privit în oglinda cerului
până mai ieri spre apus de viaţă.
Uneori am fost dulce vară
fierbinte răscolitoare,
dansând prin vadurile râurilor repezi.
Alteori primăvară capricioasă ingenuă
peste care cădeau în ploaie petale de măr.
Adeseori mi-am refugiat sufletul
în ţurţurii îngheţaţi de inconfundabilul
suflu al iernilor învăluite în perdele albe.
Acum mă cern toamnele aurii,
prin toate gândurile, Doamne.
Dar încă mă privesc în oglinda cerului şi
visez albastru de Paradis.
