Dau la schimb
Înc-o iarnă se culcă pe inima mea
Îmbrâncită de vânt, cotropită de nea,
Mă voi vinde pe-o creangă de brad încă-un an
Sau cu drag voi petrece în alb diafan?
Mă voi vinde, ori nu, sigur voi cumpăra
Înc-un strop de speranţă şi-o rază de stea,
Dau la schimb, de mai pot, timpul ce l-am pierdut,
Pe un bob de iubire ce abia s-a născut…
Dacă vreţi vă mai dau un pocal cu tristeţi
Jumătate sorbit printre reci dimineţi…
Oare cine-mi va da bucurie-napoi,
Sau aveţi prea puţină stocată în voi?
Dau la schimb îndrăzneala şi nu mă opresc,
Nu mai vreau efemerul şi chiar mă gândesc
Să pot să aprind candelabrul din mine,
Lumina să port, să urc zări senine.
