Plouă cu frunze
O ploaie de frunze pe umerii mei
Se-aşterne -n tăcere pe triste alei
Privesc şi mă-ncântă covorul aprins
Cu multă tandreţe aşteaptă întins
Desculţă de gânduri m-aplec să-l mângâi
Cu degete plânse-l aşez căpătâi
El tainic clipeşte cu ochii arămii
Mă-mbie cu-arome
de toamnă târzii
Zâmbind printre lacrimi adorm şi visez
Cu toamna divină pe dealuri valsez
