Etichetă: Cristina Bărăscu

Veșmântul sinelui   Două feluri distincte Din ace de pământ și săgeți de foc. Nu o să ți-l arăt pe ...

Elipsă de sens Copilul pe care-l cresc din interior către afară Nu vede cum bruma seacă acoperă firul de iarbă, ...

Dimensiunea falsului Nu cred în spaime întruchipate Nici în coroane plasticate și flori întinse peste timp, Din paltonașe pe care-atârnă ...

Viciu de procedură Deschid luminile, noaptea se termină mai repede La fiecare patru, cinci ore de când mă văd cu ...

Recviem Din întuneric îmi înfig unghiile puțin crescute În pereții de hlei, Am respirat suficient aerul cețos până mi-au obosit ...

Liniște aparentă Tu taci cu blândețea pe care o cunosc, Asculți potolit vâlvataia de vorbe Iar eu vad cum se ...

Instantanee Ochiul de cer s-a lărgit sângeriu, Îmi dă impresia că mă recunoaște, cu sau fără cuvinte, Cu sau fără ...

Linii  Greierii încă nu au amorțit, De la atâtea schimbări doar cântă mai încet, Îi aud, trag cortina la final ...

În desant Cobor în subsol Încet, cu fiecare treaptă Îmi simt greutatea de parcă aș ține-o în mâini. Abia mai ...

Întâlniri Ceață, Tablou de retușat, Pictori care au închis mai devreme Într-un plictis de frunze uscate și pete de culoare. ...